Ea&El: Culinara
Decor: o bucatarie moderna, El intra fredonand si cauta prin dulapuri dupa cartofi si cutit.
El, ghemuindu-se langa cosul de gunoi incepe sa curete cartofi, o striga: Haide, vii?!
Ea cu chef de joaca intra topaind in bucatarie: Cine curata cartofii?
El, poruncitor: Noi. Hai, ia un cutit si treci la curatat!
Ea, topaind intr-un picior pana la el, il trage de-o ureche si se scuza: Dar uite, aproape ai curatat tot, nu trebuie sa mai fac si eu.
El, maraind: Pune mana si curata! Ai uitat? Femeia la cratita!
Ea, chicotind: But of course, master. Si incepe sa curete demonstrativ un cartof, din picioare, chiar deasupra lui. Cojile-i cad si-n cos si pe alaturi. El le culege si-o face atenta: Vezi ca dai pe jos. De ce nu te apleci ca mine?
Ea, luand alt cartof, il curata tacticos, tot din picioare: Nu-mi place sa stau aplecata.
El, insinuant: Uneori iti place.
Ea, serioasa: Atunci sunt molestata, normal ca-mi place.
El, privind lung la cartofii curatati de ea: Alo, ce faci, curata frumos!
Ea, inocenta: Dar ce au? Nu-s suficient de artistici pentru gusturile tale balzaciene?
El, corectand-o: Pardon, kafkiene.
Ea, tachinandu-l: Ai citit si tu o carte si mi-o dai mereu exemplu. Ia zi, cate carti ai citit tu de fapt?
El, indiferent: Draga, eu am avut alte ocupatii, de alt nivel.
Ea, geloasa: Da, cam ce nivel? Capra?
El, pasnic: Nu draga, aia-i pozitie sociala. Eu ziceam de nivel evolutionist.
Ea, tot geloasa: Adica?
El, mucalit: De evolutia la paralele ai auzit? Ea indreapta amenintator cutitul spre el. El ferindu-se teatral isi drege vocea si continua serios: Si oricum, ce ma intrebi carte, n-am ajuns la capatul vietii sa fac bilantul. Atunci o s-o numar.
Ea rade si isi admira cartoful curatat: Asta-ti place?
El, critic: Nuuu! Trebuie sa aiba aceeasi forma si fara coaja. Al tau are colturi!
Ea, mandra: Si ce, uite, eu am curatat cel mai mult. Peste 80% din cartofi sunt ai mei. Si continua chicotind, aruncand dintr-o mana in alta, ca pe o minge, un cartof curatat: Acum ii si recunosc, ca au colturi.
El, ridicandu-se de langa cos, masoara cu privirea gramada de cartofi: Ba nu. Peste 80% din Coji sunt ale tale.
Ea, tot mandra: Oricum cantitativ, eu am facut mai mult. Asa ca tu-i speli si-i tai.
El incepe sa-i taie resemnat si-i arunca intr-o oala. Ea se apropie de el pe la spate si-i baga mainile in buzunarele pantalonilor: Ia sa vad cum se simte sa bagi mainile in buzunarele tale.
El, gadilandu-se, rade: Se simte mult mai bine cu mainile mele. O impinge usor cu spatele, incercand s-o faca sa-si scoata mainile din buzunarele lui. Face o miscare gresita si rupe lama cutitului.
Ea, exclamand panicata: Vaaiii! Distrugi vesela de la mama!
El, luand alt cutit: Ahaaa, de la mamuca-ta, de aia s-a si rupt. Martir, adauga: Puteam sa ma tai.
Ea, muscandu-l de gat: Lasa, te musc eu ca-s veninoasa. Mori mai iute. Poti deja sa-ti numeri cartea citita.
El zambeste sub alintul ei si continua sa taie.
Ea, sacaindul: Dar tu de ce zambesti cand tai cartofi? Asaa, deci iti place la cratita!
El, corijand-o: Nu e zambet, e grimasa!
Ea, nelamurita: De ce?
El rasufland usurat si taind si ultimul cartof: Pentru ca termin cartofii si nu reusesc sa rup si al doilea cutit de la mamuca-ta.
:)) Mi-era dor de ele
întrebare: cum dracu’ a reuşit să rupă cuţitul ăla?! că nu-s deloc uşor de rupt
Pai daca s-a cerut, am servit.
De cutit, acelasi lucru m-am intrebat si eu. Aveau niste cutite cu maner de plastic, unul din ala a rupt.
super mega dialog
si mie imi era dor de ce scriai tu …si mai ales de “el si ea “…super simpatici
si stai linistit ca aceste cutite moderne se rup foarte usor… 
stiu eu 